Inceputul si Sfarsitul!

Pot incepe cu un simplu imi pare rau, dar este inutil. Prima zi, in care m-a intrebat...si i-am zis ca tin la ea, a spus ca a intrat intr-un oarecare soc si din acest motiv se holba in monitor si nu reactiona. Adevarul este ca eu credeam ca in acel moment radea de mine. Dar, dupa cum i-am mai spus si ei, eu ma gandesc la ce e mai rau. Totusi, ea m-a chemat in oras. Eu nici macar nu stiam ca este in Brasov. Atunci a inceput totul, pe 29 Decembrie, pe la 15:28...daca nu ma insel. Am sarit de pe scaun, m-am imbracat si am mers in oras, in Deane's. Am incercat sa par cat mai indiferent cu putinta, dar dupa jumatate de ora m-am asezat chiar langa ea spunandu-i ca asa nu o sa stea...langa ea. Trecusera 5 luni, aproape 6, de cand nu am mai vazut-o. Ma uitam la ea, o mai tineam de mana, pentru ea probabil ceva "casual", dar pentru mine era ceva minunat. Nu mai tin exact minte motivul pentru care am schimbat localul, dar nu imi pasa chiar deloc, atata timp cat ea era langa mine si ma tinea de vorba. Am ajuns in JPP, nu s-a mai intamplat nimic interesant,  pana sa se faca 8:30, ea trebuia sa fie la 9 acasa, asa ca am plecat inspre statie. Tot drumul m-a tinut de mana, am ajuns la Dramatic, acolo am luat-o in brate si am sarutat-o, din greseala. Am ajuns acasa, m-am pus la calculator si am intrat in vorba cu ea. Am intrebat-o daca exista cea mai mica sansa ca ea sa tina la mine, macar ca la un hamster, iar ea a spus da. Atunci am stiut ca a doua zi urma sa fie o zi frumoasa, si chiar asa a fost. Ne-am intalnit iar, dar de data asta a fost putin mai ciudat, deoarece ea a venit la mine si m-a sarutat, chiar cu o secunda inainte sa ma duc eu la ea. Am vorbit ore in sir, am ras, ne-am "batut" si am ras iar. Puteam spune ca a fost cea mai buna zi din ultimele luni. Seara nu doream sa o las sa plece, i-am spus "Pa!", dar nu ii dadeam drumul la mana. A treia zi, ne-am vazut doar o ora, sau cam asa ceva, era ziua de dinainte de revelion, fiecare era cu petrecerea lui. La 00:30 eu alergam in pantaloni scurti si tricou, prin zapada, plangand, nu au trecut nici 3 zile si eu deja am facut o prostie... Totusi, am vorbit cu ea despre chesti asta si pana la urma m-a iertat. Aceasta a fost prima greseala. A doua...dupa o saptmana am inceput sa cred ca ea, desi imi spune ca ma iubeste, nu o simte cu adevarat, m-a convins, m-a facut sa o cred, iar dupa trei zile am facut aceeasi prostie, numai ca de data aceasta a fost mai grav. E ok. Trei greseli intr-o singura saptamana. Pot spune ca sunt pe deplin sigur ca ea m-a iubit, pentru ca a fost afectata atunci cand i-am spus ca nu o cred. Oameni buni! am uitat sa mentionez ca ea locuieste la 173 km departare de mine. Adica la 2 ore si 24 deminute cu masina, sau 1 zi si 10 ore pe jos. Acel drum l-as face si acum, ori cu masina,ori pe jos, doar ca sa o vad, macar 5 minute. Stiam ca nu urma sa ne vedem prea curand, dar nu imi pasa, deoarece ii auzeam vocea zilnic, pana adormeam. 17 Ianuarie 2011, 01:42, a incheiat mesajul cu "Te rog nu ma suna, n-as sti ce sa-ti spun. You'll be fine, I trust you. Sorry for the mess...", si totodata a incheiat relatia. Pentru cateva saptamani m-a facut sa uit complet, de tot si de toate si m-a facut sa imi dau seama cat de mult poti iubi pe cineva. Andra, ai fost cel maai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata, te iubesc si eu...eu te-am dezamagit. Mi-e foarte dor de tine si nu mai zic ca...in fiecare seara. Doar tu stii la ce ma refer. Mai sunt atatea de spus, dar nu stiu cum sa le sortez, lucruri bune si lucruri rele.